Regăsind fetiţa, m-am regăsit, de fapt, pe mine. Am descoperit în ea acea piatră preţioasă numită iubire pe care noi, treptat, odată cu trecerea anilor, o acoperim cu straturile problemelor emoţionale cu care ne confruntăm de-a lungul vieţii. Ca prin farmec, viaţa mea a căpătat iarăşi sens. Unul nou, profund, înălţător. Acela de a trăi pentru mine şi cu mine. Descoperisem acea iubire pură care reprezintă însăşi sursa vieţii, acea libertate absolută care nu mă condiţionează niciodată. M-am trezit că sunt învăluită de o pace divină. În sfârşit, m-am cunoscut cu adevărat, mi-am regăsit esenţa, pacea, sufletul meu. Am libertatea absolută acum să-l îngrijesc şi să mă bucur împreună cu el. Nu mai trebuie să aştept să sune telefonul ca să mă simt bine şi nici să fac eforturi până la renunţarea de sine pentru a câştiga bunăvoinţa celor din jur. De ce aş mai fi căutat ceva în afara mea acum când realizasem că această iubire pură sunt chiar eu, acea fetiţă care a venit pe acest pământ cu toate aceste daruri, ca toţi ceilalţi. Mi-am propus să încep să o cunosc mai bine. A trecut un an de atunci şi în fiecare zi, continui să mă redescopăr, bucurându-mă ca un copil. E o experienţă minunată care îţi schimbă total modul în care te percepi. Întreaga viaţă se naşte şi se modelează din fluxul iubirii. De aceea, este minunat atunci când reuşeşti să te integrezi în acel flux.
( M. Achitei- Întoarce-te la copilul din tine)
Îți place ce scriu?
Abonează-te și îți trimit pe email soluții la provocările din dezvoltarea ta personală!